Vizita ...

1 ) Naratorul face o vizita doamne Popescu , cu ocazia onomasticii fiului ei .

2 ) Maria Popescu ii expune musafirului ei ideile " sanatoase " despre educatie .

3 ) Ionel stinghereste jupaneasc / fiind gata sa rastoarne masina de spirt .

4 ) Ionel face un zgomot asurzitor cu toba si trambita .

5 ) Jucandu-se cu sabia , Ionel o loveste pe mama sa in obraz .

6 ) Mama este incantata de felul in care fumeaza Ionel .

7 ) Ionel se intoarcce cu cheseaua de dulceata goala din vestibul

8 ) Ionel fumeaza o tigara

9 ) Jucandu-se cu mingea , Ionel rastoarna cafeaua musafirului .

10 ) Baiatul lesina , speriind-o pe mama sa .

11 ) Naratorul constata acasa ca Ionel ii pusese dulceata in sosoni .

Sfarsit de Toamna - Caracteristici .

Tema : Reprezentant deseama al generatiei de scriitor de la 1848 , Vasile Alecsandri era numit de catre Mihai Eminescu " rege al poeziei , vecinic tanar si ferice " . Cea mai valoroasa si durabila parte a liricii sale o constituie pastelurile , el fiind considerat intemeietorul acestora in literatura romana . Termenul de " pastel " este preluat din domeniul artelor plastice si desemneaza un tablou realizat in tuse palide , delicate , abia creionate , in care accentul se pune pe imaginile vizuale statice . In pastelul " Sfarsit de toamna " , poetul isi exprima trairile sufletesti pe care il le trezeste contemplarea peisajului autumnal , deci este o creatie lirica.

Universul poeziei : " Sfarsit de toamna " este o descriere in versuri surprinzand trasaturile caracteristice ale naturii la sfarsitul de toamna si in apropierea geroasei ierni .

Tabloul plecarii pasarilor : Poezia se deschide cu imaginea vizuala a pasarilor calatoare ce-si iau zborul spre tariile calde , fugind in pribegie de " zile rele " , " cardurile de cocoare " " insirandu-se-n lung zbor " si natura dezolanta seamana in sufletul poetului tristeste si un " jalnic dor " , caci odata cu plecarea cocstarciilor , a randunelelor si a cocorilor temuta iarna se apropie .

Tablou trist al naturii : Epitetele antonomice " vesela , verde " si " trista , vestezita " si repetitia adverbului " acum " marcheaza antiteza dintre cele doua anotimpuri ; primavara si toamna , evidentiind nostalgia poetului la amintirea campiilor inverzite si deznadejdea sa in fata naturii lipsite de viata . Tabloul este imbracat in nuante aramii cu reflexe argintii , caci " lunca , batuta de bruma acum pare ruginita " . Copacii sunt despodobiti de vesmantul de frunze . acestea " cad , zbor in aer si de crengi se dezlipesc . / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc " . Aceasta comparatie de o rara frumusete si epitetul " trista " incoroneaza toamna ca anotimp al melancoliei si lipsei de sperante " , dar in acelasi timp sublieaza legatura dintre om si natura .

Tabloul vazduhului ; Vazduhul este invadat de " nouri " ca balauri de poveste " ce acopera incetul cu incetul si sufletul poetului . In fata acestei inaintari amenintatoare " soarele iubit s-ascunde " . Repetitia substantivului " nouri " epitetele " negri " , " grozavi " si substantivul la plural " ceruri " accentueaza apropierea iernii si starea de teama ce o insoteste . Apar si primii soli ai acestui anotimp : " un card de corbi iernatici " , proiectati printr-o inspaimantatoare imagine auditiva " in vazduh crocanitori " . sugerand moartea naturii .

O noapte furtunoasa - Amorul dintre Venturiano si Zita

Faimoasa comedie „O noapte furtunoasa” a facut o revolutie in teatrul romanesc.

In toate personajele sale Caragiale prezinta ceva comic,in special in Rica Venturiano in care prezinta tipul de gazetar tipic in epoca sa ,Rica Venturiano este un exemplu de gazetar demagog,din cind in cind agitind faze fara sens cu ticuri latinizante.

.Puterea de caracterizare a personajului de catre puncte diferite de vedere este foarte mare in opera lui Caragiale,Rica Venturiano este puternic caracterizat de catre Jupinul Dumitrache :un vagabont ,un scirta scirta pe hirtie,coate goale,moftangiu,

papugiu,mate fripte,pungas etc.

In aparenta personajul naiv Jupin Dumitrache,personajul central al piesei,care tine foarte mult la onoarea de familist si care este inselat chiar de catre mina lui dreapta Chiriac.

Intre Rica Venturiano si Zita este o dragoste la prima vedere,de neanteles de pe urma careia are de suferit destul. Rica Venturiano o confunda pe Zita cu Veta sora ei,careia ii face o declaratie de dragoste.

Rica este inebunit dupa Zita si de amorul ei ”Sunt nebun de amor;da,fruntea mea i-mi arde ,tamplele-mi se bat,sufer peste poate,parca sunt turbat”,el este nefericit si iubeste la nemurire.

Veta ramane uimita si speriata,amenintand-ul pe Rica Venturiano ca va striga,dar intr-un final Veta isi da seama ca defapt Rica o confundase cu Zita sora ei si nu dorea sa se afle.

Rica Venturiano vede in ochii iubitei sale ca nutreste aceleasi sentimente ca si el desi a avut multe de indurat pana sa ajunga la inima ei.

Din seara de la “Iunion” el devine nebun dupa Zita si se ia dupa ea pana la Stabilimen, unde era pe aproape de a deschide un conflict.Dar in urmatoarea seara iubirea ii inspira curaj si se tine dupa Zita,Veta si Jupin Dumitrache pana in suburbie unde ii taie calea niste caini.

Rica Venturiano este atit deindragostit de Zita incat risca sa fie omorat de catre Jupan Dumitrache si Chiriac cand este surprins in casa Vetei,dar este salvat de catre Zita.

Cand Veta ii povesteste Zitei aceasta se sperie mai ales cand ii spune ca la trimis pe “monserul”ei pe portita dinspre maidan care era inchisa si avea ulucile foarte inalte.

Rica Venturiano isi compara iubita cu un “angel radios,cu luceafarul ,care straluceste sublim in noaptea tenebroasa a existentei sale”.

Declaratia de dragoste a lui Rica Venturiano contine multe epitete si metafore cu ajutorul carora isi exprima sentimentele de iubire fata de iubita sa.

O noapte furtunoasa - rezumat .

SCENA I

Scena incepe cu o discutie intre Jupan Dumitrache si Ipingescu despre "bagabonti", iar Dumitrache ii marturiseste lui Ipingescu ca si dupa el se tine un "bagabont".Totul a inceput de "lasata secului", cand Jupan Dumitrache, impreuna cu Veta(sotia sa)si Zita(cumnata), au mers la gradina la "Iunion". In timp ce ei se uitau la o comedie, un "bagabont" s-a asezat la masa vecina si s-a uitat la cucoane toata seara.Dupa ce au plecat, "bagabontul" i-a urmarit pana la Stabilament.Istoria s-a repetat si dupa o saptamana, cand cei trei se duc din nou la gradina la „Iunion” sa vada comediile lui Ionescu.

Scena se incheie cu o caracterizare pe care Jupan Dumitrache i-o face lui Chiriac(omul lui de incredere).

SCENA II

Apare Chiriac,care il anunta pe Dumitrache ca trebuie facut un mandat de arestare pt fiul lui Tache(pantofarul de la Sf. Lefterie), deoarece nu popa Tache vrea „sa iasa maine la izircit” cu pretextul ca este bolnav si ca nea Ghita Tircadau nu este de gasit.

Jupan Dumitrache descrie casnicia Zitei cu fostul ei sot(Ghita Tircadau) si cum i-a divortat.

SCENA III

Jupan Dumitrache il cearta pe Spiridon pentru ca a stat prea mult dupa ziar, dupa care il trimire sa ceara cucoanei sabia si cintironul.Chiriac pleaca si inchiriaza contotul si magazia.

SCENA IV

Jupanul Dumitrache se aseaza pe scaun si ii cere lui Ipingescu sa citeasca fragmente din ziarul adus de Spiridon.Ipingescu incepe cu o stire despre R. Vent, un june scriitor democrat, redactia ziarului recomandand poporului opera acestuia:”Republica si reactiunea ”sau ”Venitorele si Trecutul” din care este prezentata „prefatiunea”.In timp ce Ispingescu citeste acest fragment, Dumitrache il intrerupe aprobandul sau interpretand uneori in mod gresit frazele care nu le intelegea.

Lectura ziarului a fost intrerupta de o cearta mare afara in strada.Cei doi recunosc vocea Zitei si ies afara.

SCENA V

Spiridon, ramas singur isi aprinde o tigara, in timp ce se intreaba ce are Dumitrache cu el, de nici atunci cand l-a gasit treaz nu a fost multumit si nici atunci cand acesta dormea.

Se aude zgomot.Spiridon stinge repede tigara si o baga in buzunar.

SCENA VI

Intra Zita nervoasa intrebandu-l pe Spiridon daca si-a indeplinit misiunea pe care i-a dat-o.

Spiridon ii da cucoanei un bilet de la „persoana in chestiune”.Era un bilet de dragoste adresat Zitei, care cuprindea si o poezie de dragoste.

SCENA VII

Zita o roaga pe Veta sa-l lase pe Spiridon sa-i aduca ceva de acasa pentru ca acesta sa poata merge sa-i spuna admiratorului Zitei s-o astepte.Zita ii povesteste Vetei cum i-a iesit Tircadau in drum si a insultat-o.Doar ca Veta nu prea era atenta la ce-i spunea Zita pe motiv ca e bolnava.

Se intoarce Spiridon care-i spune Zitei ca nu l-a gasit pe admirator nicaieri ,dar ca i-a dat biletul .Inainte de plecare Zita ii aminteste Vetei ca a doua zi trebuie sa mearga la „Iunion”, dar aceasta nu vrea sa mearga, fapt ce face ca Zita sa planga.

SCENA VIII

Veta il trimite pe Spiridon sa-i duca mondirul lui Chiriac si pe urma il trimite sa se culce.Dupa ce Spiridon pleaca, Veta merge incet la fereastra, se uita in curte si pe urma se intoarce ganditoare.

Porneste sa iasa cand intra Chiriac, care ramane o clipa la usa.Veta ramane nemiscata.

SCENA IX

Chiriac ii multumeste Vetei pentru ca i-a cusut mondirul, ii spune ca a inchis poarta si o intreaba daca mai are ceva de-i comandat.O intreaba daca merge maine seara la „Iunion” ca sa se curteze cu admiratorul ei.Veta refuza sa se mai jure ca nu are nimic cu admiratorul pentru ca oricum nu va fi crezuta.Veta incearca sa plece, dar Chiriac ii taie calea si o intreaba daca nu mai vrea sa fie intre ei ce a fost inainte.Refuzul Vetei duce la o tentetiva de omor din partea lui Chiriac, care refuza sa traiasca fara dragostea stapanei.Acesta ia spanga de la pusca dar in urma luptei cu Veta si a juramintelor ei a renuntat, aruncand departe spanga si luand pe Veta in brate.

Sunt intrerupti de Jupan Dumitrache, care striga de afara la Chirita sa se culce si sa fie atent.

ACTUL II

SCENA I

Veta il trimite pe Chiriac la culcare pentru ca amandoi sunt obositi, iar maine Chiriac trebuie sa se trezeasca la ora patru pentru a-l ridica pe Tache pantofarul de la Sfantul Lefterie.

Dupa ce o saruta, Chiriac pleaca, iar doamna deschide albumul si da de portretul lui Chiriac. Fredoneaza tot mai incet prima strofa din “Portretul” de G. Sion si se pregateste de culcare cand intra Rica Venturiano.

SCENA II

Rica Venturiano incepe sa-i faca declaratii de dragoste, in timp ce cucoana striga dupa ajutoare, crezand ca e vreun hot. Acesta nu intelege comportamentul doamnei, pentru ca el a primit un bilet in care aceasta i-a cerut sa se intalneasca la numarul noua pe strada Catilina si ca s-au cunoscut la “Iunion”. Veta isi da seama ca este confundata cu sora ei, Zita, deschide lampa, iar Rica incepe sa-si ceara scuze. Veta ii cere sa plece repede ca sa nu fie prins de sotul ei. Cand sa iasa, se aude vocea lui Dumitrache in curte. Rica sare pe geam, sfatuit de doamna Veta.

SCENA III

Jupan Dumitrache, nervos, o intreba pe Veta cine a fost in casa, dupa care o trimite la culcare in timp ce-i striga pe Chiriac si Spiridon.

SCENA IV

Dumitrache se razbuna pe Spiridon, certandu-l ca l-a gasit dormind, dupa care il trimite dupa Chiriac, care dormea in camera lui.

SCENA V

Dumitrache ii spune si lui Chiriac ca a vazut “bagabontul” in casa si ca nu a avut pe unde iesi.Ipingescu vede fereastra care da pe schele si presupune ca pe acolo a iesit. Dumitrache gaseste bastonul lui Rica. Toti trei o iau pe schele dupa bagabont.

SCENA VI

Veta incearca sa-i opreasca sa sara pe geam, dar nu reuseste.

SCENA VII

Intra Zita care intreaba ce s-a intamplat. Veta ii spune ca amorezatul ei a venit la ea si o acuza pentru toate problemele ei cu Dumitrache si Chiriac.

Aud zgomote in gradina si ies amandoua in fuga pentru a vedea ce se intampla.

SCENA VIII

Rica a iesit pe geam, s-a ascuns intr-un butoi cu “timent”, dupa care ajunge inapoi in casa. Spiridon ii sugereaza sa iasa pe usa din dreapta, dar el nu vrea. Rica ii ofera lui Spiridon trei sferturi de rubla daca il scapa. Spiridon isi face un plan pentru a-l scapa.

SCENA IX

Rica incearca sa iasa pe usa din dreapta, dar il intampina Dumitrache cu sabia scoasa. Apar Chiriac si Ipingescu, care-l inconjoara.

Apare Veta care le explica realtia dintre Rica si Zita iar Ipingescu ii spune lui Dumitrache ca Rica e cel care scrie in ”Vocea Patriotului Nationale”.

Jupan Dumitrache ii cere scuze lui Rica, care a descoperit ca de vina pentru acest incident e numarul sase de la poarta Vetei, pus invers.

Intr-un final, Dumitrache ii casatoreste pe cei doi.

Comedia

Axul subiectului il reprezinta conflictul .
Conflictul este derizoriu (lipsit de importanta) deoarece la sfarsitul actiunii personajele se impaca.
Subiectul evolueaza prin rasturnari spectaculoase de situatie (asa numite lovituri de teatru).
Conflict inseamna ciocnire de forte .


2) Personajul comic : personajul comic este de regula ales din clasele de jos ale societatii in comediile clasice .
Personajul comic nu este un model moral , el este intruchiparea unui defect , sau a unui viciu .
Este construit prin simplificare , personalitatea sa este redusa la o trasatura de caracter dominanta , deobicei defectul care provoaca rasul .
El devine reprezentativ pentru o larga categorie morala .
Numele personajului reflecta de multe ori trasatura de caracter dominanta (prostia , ipocrizia , infidelitatea , etc )


De exemplu in " O noapte furtunoasa " tipologia este :
Jupan Dumitrache -sotul incornorat
Chiriac - Amorezul
Rica Venturiano - amorezul
Veta- infidela
Spiridon - mesagerul

3) Contextul comunicarii : se refera la participantii la comunicare , statutul lor si relatia dintre ei . Fondul de cunostiinte comune , tema si scopul comunicarii .
Timpul si locul in care se desfasoarea comunicarea .

4) Defoarmarea pronuntiei unor cuvinte , expresii .
Comicul de limbaj este si o modalitate de caracterizare indireta a personajului , el pune in evidenta contrastul dintre esenta si aparenta , realitate si pretentii .

Prefata - MESTESUGUL - TEHNICA

A fi poet inseamna in viziunea lui Arghezi a avea dar dar si mestesug.

Cu harul te nasti , mestesugul se invata ,se dobandeste prin practica scrisului , lecturi , meditatie ..
Poetul contruieste lumii posibile , este un contructor de lumi , de cuvinte , si de mestesuguri pentru ca stie sa potriveasca cuvinte .
Poezia sugereaza stari instabile , deschide o poarta spre lumea interioara .
Poezia poate face sensibila ,perspectiva partea necunoscuta , adica inefabila a psihicului sau a sufletului .

Prefata-Expresiviatea artistica

Versul " m-am facut analfabet " este metafora , se refera la jocul creatiei , adica este la fel precum " am cazut in saracie " , rezulta ca metafora se refera la o alta optiune estetica .
Poetul si-a schimbat temele creatiei inlocuindu-le pe cele mari cu altele " minore " , simple .

"Tovarasi de coate "- denumeste prietenii , parteneri de joc , in cazul nostru parintii autorului.
"Stihuri vreo cateva sute " - este o inversiune sintatica si o hiperbola . Creeaza o imagine prin exagerare pentru a sugera ideea de confort , de lupta - > prin expresivitate intelegem cum autorul incearca sa isi vada gandurile construid imagini .
- o trasatura a limbajului artistic .
-Efectul utilizari anumitor procedee ale stilului pentru a creea imagini sau pentru a transmite sugestiv ideea.
Figuri de stil : figuri semantice (cele mai evidente )
Nicele - fonetic (combinatie de sunete )

- semnatice (cel al schimbarilor contextuale ale sensului cuvintelor , sens propiu , sens figurat . )
Un poet poate sa selecreze cuvinte de peste tot
-nivelul sintatic (abateriile de la topica obisnuita ).